Renastere

Un cantec sacru se aude din Cer,

O ruga blanda murmura marea

Timid,se varsa in mine mila si iertarea copilului lui Dumnezeu.

Veniti pescarusi de ma imbracati cu Viata!

Vino de ma iarta Tata!

Am plans prea multe lacrimi decat am putut duce,

Am strans prea multe fapte nevazute,

Am faurit teluri si sperante oarbe,

Am crosetat o multime de vise desarte.

Acum ,aici marturisesc iubire Cerului si ma cutremur nitel-

imi era tare dor de El.

nu L-am uitat vreodata,

dar parca acum rasuna mai vie vocea Lui in mine ...

acum parca se naste Edenul .

tresar si plang si ma cutremur

sunt un suflet ce zboara necontenit,dar impacat prin Ceruri.