prin mine se petrec furtuni,
adun in suflet nisipul aurului pur..
ma-nchid precum o scoica in lumina lunii,
las apa sa ma spele de vorbele lumii.
sufletul pluteste spre eternul ACUM!
materia se scurge prin timp si prin fum..
da-mi vocea,da-mi glasul sa-ti cant Absolutul!
da-mi simtul divin sa ating Necunoscutul!
acum ma las usor dusa de-un val ...
sperand ca poate candva voi ajunge la mal
...al tau mal
4 comentarii:
frumos..frumos..
"sufletul pluteste spre eternul ACUM!" imi place:)
am
ramas
fara
cuvinte
:-|
:)
Minunat final. :)
>:D<
Trimiteți un comentariu