cand eram mica visam...
visam la norii pufosi ,albi ,catifelati ce strabateau plapand cerul
visam ca-i ating, ca-i strang in brate ,ca ma inteleg si imi asculta povestile
visam ca alerg cerul in lung si in lat fara vreo tinta anume
eram atat de libera..
si speram ca intr-o zi voi putea sa zbor precum pasarile ...
seara ma lasam uitata pe-o miriste si ascultam cum canta apele
dulce viers ce ma ridica sper cer,spre stele si spre Tine.
acum, am crescut ,dar sufletul mi-e neschimbat,
visele imi sunt mai vii ca oricand...
2 comentarii:
acum visele sunt mai vii ca faptele:)(in cazul meu. uneori, nu mereu)
"Cele mai crancene infrangeri sunt renuntarile la vis."
Trimiteți un comentariu