miercuri, septembrie 30, 2009

Spune stop violentei domestice!




Am ales sa va vorbesc despre acest subiect pentru ca imi pasa de acele femei care sufera fiind batute de barbati ,de niste neoameni.
Consider ca cel care ridica palma asupra unei femei este un nimeni nu constientizeaza cat rau poate face nu numai femeii pana si celor din jur (familie,copii,prieteni)asa ca m-am decis in al 12-lea ceas sa le deschid ochii oamenilor ,sa incerce sa gandeasca in momenetele mai delicate ca nu trebuie sa apeleze la baiate ca trebuie sa priveasca totul cu mintea limpede si sa aiba rationament .
Violenţa domestică presupune putere şi control. Cel care abuzează se simte puternic şi important cand răneşte o altă persoană dar defapt este un las nu prin forta iti masori puterile cu o femeie ,nu prin bataie.
Un sfat pentru acele femei care tac ,dragelor nu e bine sa faceti asta, ganditiva la voi ,la cat de importante sunteti , ca trebuie sa spuneti stop ,sa nu va mai injositi ,sa ridicati privirea din pamant si sa va spuneti:merit ceva mai bun pentru mine !
Sunt unele femei care in loc sa spuna ceea ce i se intampla mai zic pe deasupra ca il iubesc pe cel de langa ele...si ca din aceasca cauza tac si nu spun nimic defapt daca ti la persoana aia si ii vrei binele nu il lasi sa fie violent sa greseasca in continuare ci incerci sa-l schimbi pe cat se poate...asa vad eu lucrurile :)
In 2006 UNICEF şi Secretariatul General al Naţiunilor Unite publica primul studiu global despre efectele violenţei domestice asupra copiilor. Rezultatele au fost cutremurătoare.
Pentru prima dată au fost investigate efectele acestei probleme. Ceea ce au descoperit, ne ajută să inţelegem de ce efectele violenţei domestice reprezintă o problemă atat de serioasă pentru cei afectaţi şi de ce pot impactul asupra lor poate dura ani de zile.
Efecte:
  • Incetinirea dezvoltării emoţionale, sociale şi chiar fizice.
  • Probleme şcolare, concentrare defectuoasă şi abilităţi scăzute la citit.
  • Probleme de comportament şi personalitate, inclusiv depresie şi urinare in pat.
  • Probleme de interactivitate socială şi in a-şi face prieteni.
  • Abilitate scăzută in rezolvarea problemelor, recurgand deseori la un comportament agresiv şi violenţa fizică.
Eu una o sa mai insist pe aceasta tema ,sper ca in curand sa incep ceva serios pe aceasta tema o desfasurare de activitati sa indreptam lumea catre ceva bun .Astept idei ,sugestii:)

Spune stop violentei domestice!

duminică, septembrie 27, 2009

Copilarie:)


o poezie foarte draguta in care ma regasesc :)



Copilărie
de Lidia Batali

Aş vrea să fiu mereu copil,

Să mă-nvârtesc fără sfială,

Să văd bujorii în April

Trezindu-se din amorţeală,

Şi-n iarba umedă covor

S-alerg desculţă pe afară,

Legat de coada unui nor

Să văd bondarul gras cum zboară,

Să simt parfum de flori de tei

Şi mâna mamei peste frunte,

Sărutul cald, iubirea ei,

Destinul încercând să-nfrunte,

Şi casă fratelui cel mic

Să fac din preşuri colorate

Şi să nu-mi pese de nimic,

Să râd cât pot, pe săturate,

Să sar şotronul pe trotuar

Şi să mă cred o mică zână,

Să văd furnici în furnicar

Şi să le iau voioasă-n mână,

Şi zmeul să îl trag de sfori,

Să sar cât vreau peste băltoace,

Cunună să îmi fac din flori,

Şi-ntr-una eu să cânt, că-mi place,

Să fac mâncare la păpuşi

Din flori de lăcrămioară,

Şi să aştept de după uşi

Un îngeraş să îmi apară,

Şi să miroasă pe pământ

A liliac şi micşunele,

Să zburd prin ploaie şi prin vânt

Cu ochii sus pe cer, la stele,

Să prind o gărgăriţă-n zbor

Şi să o urc pe degeţele,

S-ascult cum cântă într-un cor

În geamul casei, turturele,

Şi să mă sui de vreau în dud

Când stau vacanţele la ţară,

Şi-n gârlă-atunci să mă cufund

Cu ochii-nchişi în plină vară,

Să văd bunica împletind

Pentru nepoate mândre şaluri,

S-aud copiii chiuind

Cu piatra-n apă cum fac valuri,

Şi îndrăgitul meu bunic

Pe prispă blând să mă alinte,

Şi-n mâini să vină c-un ibric

Să-mi toarne laptele fierbinte,

S-aud pe tata povestind

Cum alerga copil pe-afară,

Iertare să îi cer roşind

C-am tras de coadă-o mâţă iară,

Şi-n geamul casei părinteşti

Să joc de-a mama şi de-a tata,

Şi-nchisă cartea cu poveşti

Să nu o simt o clipă gata,

Să suflu flori de păpădii

Şi să pocnesc în mâini zorele,

Şi struguri copţi şi mari din vii

Să-i strâng în coşuri de nuiele,

Şi-un fluture în insectar

Să îl agăţ de o aripă,

Să fiu un porumbel hoinar

Doar pentru-o clipă, doar o clipă,

S-aud cântând în dimineţi

O fermecată vrăbiuţă,

Şi înotând printre nămeţi

Să-nham dulăi la săniuţă,

Să nu mă fac vreodată mare,

Rămân fetiţa din oglindă!

Copilăria, dalbă floare,

Cu-al ei parfum să mă cuprindă!


merci Ionut pentru fotografie:)

sâmbătă, septembrie 26, 2009

Intoarcere in timp...copilarie

Aseara in timp ce ascultam o melodie mi-am amintit de copilarie ...de cat de repede a trecut ,de faptul ca am crescut si treptat am capatat noi ganduri ,teluri si dorinte ce ma vor ghida mai departe.Asa ca, am rasfoit albumele de familie ..parinti ..sora mea..bunici...veri..unchi...matusi..prieteni ,toti mi-au fost aproape si mi-au indrumat pasii catre adolescenta, si au avut grija sa pasesc cu atentie...iar de aici vor veni altii care ma vor ghida catre o maturizare ....
Mi-am adus aminte de clipele cand imbracam hainele mamei sau ale bunicii ,cand luam palariile si brosele acesteia din urma ,ma rujam si incepeam sa nicio sfiala sa alerg prin casa,sa recit ,sa cant iar cand eram la tara faceam acelasi lucru ,doar ca de data aceasta alergam prin curtea bunicii ,culegeam flori,faceam un buchet mare , il duceam bunicii iar in schimb ea ma pupa si ma imbratisa puternic .Mai tarziu pe la vreo 5-6 ani am inceput sa o ajut la prajituri in vacanta de vara eram cea care se ocupa cu desertu':)
Imi mai aduc aminte de momentele cand ieseam cu verisoara mea si ne jucam sotronul in fata casei bunicilor si incepea ploaia dar noi nu ne opream ,din contra ne descaltam pentru ca ne incomodau papucii plini d apa si ramaneam desculte:))...clipe atat de frumoase care nu se vor uita niciodata ...
Cand spun copilarie spun:fericire,plans cu zambetul pe buze,energie,jocuri,copii,lipsa de orice griji,cantec,gradinita,dessen...si multe altele...
Cand aveam musafiri incercam de fiecare data sa le atrag atentia fie prin modul in care recitam sau prin glumele pe care le spuneam ceea ce imi amintesc este ca intotdeauna am vrut sa spun ceva :))nu era zi in care sa nu fac vreo pozna ...dar eram mica si primeam de fiecare data iertarea celor din jur.
Toti ma placeau pentru parul meu roscat ,ochii verzi,uneori albastrii,pentru faptul ca-i faceam mereu sa rada,pentru ca aveam grija de animale si aici mi-am amintit o poveste despre o catelusa dl tara care fatase 4 catei...2 au fost dati la prieteni ,1 a murit:( si cel ales d mine care era diferit de toti a ramas la bunica si traieste si azi:)(bobby)
Copilaria a trecut ,dar va ramane vie in sufletul meu:)
Cateva fotografii de cand eram mica;))
la 3 ani si jumatate (serbare)


varul meu,Iulian
cu sora mea,Ralu


sfaritul clasei 1:)
cu deni si bogdan,verii mei:)
cu mama si tata:)
Multumesc tuturor celor care au trecut prin viata mea si au participat cu ''o caramida ''la constructia mea!:)
Copilăria este inima tuturor vârstelor.(Lucian Blaga)

marți, septembrie 22, 2009

Minciuna...calea catre nicaieri












O sa incep prin a spune ca minciuna am urat-o din totdeauna,asta pentru ca este daca pot spune asa precum un drog ...da dependenta,un om care minte o data o va face si a doua oara...a treia oara si tot asa.Ai nevoie sa minti o data, pentru ca stiu si eu, vrei sa te scuzi ,sau vrei sa scapi de anumite sarcini ...motive sunt n, dar cert este ca dupa ce minti incepi sa nu mai ai incredere in tine in ceea ce faci , si de cine esti tu cu adevarat .
De exemplu eu sunt genu de persoana care nu poate sa minta lucru care ma bucura mult asa am fost invata si nu cred ca ma voi schimba ...daca mint incep sa rad sau dupa maxim 5 minute sun adevarul:))deci ganditi-va foarte bine inaite sa spuneti ceva pentru ca poate mai tarziu ve-ti regreta...
Fiti naturali ,spontani cat mai adevarati cu cei din jur pentru ca sinceritatea si naturaletea nimeni nu o sa poata sa vi le ia .Un om spontan si plin de naturalete este dupa parerea mea un om adevarat.












Ce se intampla exact atunci cand mintim ?
Pe langa faptul ca increderea de sine scade ,un lucru la fel de imporant se petrece cu noi.Treptat dobandim o alta fata,devenim prefacuti cu cei din jur crezand ca aceasta este calea pe care ar trebui sa o urmam pentru a ne completa ca oameni .Ne completam mai degraba cu ''goluri de incertitudine'' care au rolul de a ne sterge intreaga personalitate...
Asadar sfatul meu sa incercam sa ne exprimam naturaletea ,sa uitam de prostul obicei de a minti pentru ca stim bine Minciuna are picioare scurte ;)

MINCIUNA DAUNEAZA GRAV PERSONALITATII!

marți, septembrie 08, 2009

Septembrie ...

Vantul adie usor...soaptele se transforma in mana ,pe strada domneste o pace necontenita...sunt singura,eu cu mine, ...ma indrept catre nicaieri ..un nicaieri plin de sperante...plin de tine.
Pasesc cu teama prin covorul de frunze aramii...deodata te zaresc ,ma opresc ,ochii tai de un albastru pur ma infioara.De clipa revederii ochi-mi lacrimeaza de emotie....emotia ce ia nastere din tine ,tu esti creatorul ei:)
Iti zambesc cu lacrimi in privire ,intinzi mana catre fata mea...imi mangai chipul,imi stergi lacrimile...dar ele nu nu contenesc in a se rasfrange pe chipul meu.Ma iei de mana ,continuu sa te privesc ...visez.
Ne asezam culcati pe covorul de frunze ,te joci cu parul meu aramiu si ondulat,te privesc si... ma gandesc la cat insemni pentru mine ...tu esti toamna ,iarna,primavara,vara mea.dar eu?ce insemn eu pentru tine?o simpla fiinta ?un simplu om?
Ma ridic si incep sa plec in intunericul absolut...Ma opresti, crezand ca ma vei pierde ,ma strangi puternic la pieptul tau si incetez sa mai vars vreo lacrima ..septembrie ne-a adus impreuna tu si eu ...noi.
Un vant puternic mi te smulge din brate...si cad brusc pe pamandtul rece ....tot septembrie mi te ia ...poate ca nu ai fost niciodata al meu... asa e, dar in schimb mi-au ramas amintirile pe care nimeni nu mi le poate sterge nici macar crudul timp ...
Raman singura pe strada rece si incerc sa ma ridic de jos sa rad ca inainte ,dar nu mai pot caci stiu ca tu nu mai esti aici cu mine ...cine pe cine a pierdut?
Ma ridic ...timpul are mila de mine si imi promite ca mi te va mai aduce in cale ,ca iti voi mai putea vedea chipul ...iar eu ,eu in tot acest timp voi culege vise...sperante...ce ma vor duce la tine :)