Dimineata.

ceasu-i pe masa...
cafeaua-i rece,
zambetul tau trece usor peste mine.
ma imbrac iar cu tine si gandul imi zboara ,
catre visarea de aseara.
erai tu si eu ,
privirile noastre si atat.
e vis golit de pustietate,
e dorul nebun de singuratate.
ma ia un fior
al dragostei flacara,
si incerc din nou sa zbor
catre o lume desarta
privirile se implesc asa de bine,
incat cred ca-i tot visarea d'aseara.
nu e intamplare
ca existam
noi.

ultima.