''Am scos din buzunar un ciob de sticla,nu mai mare decat unghia de la degetul mare si l-am sters de sange.Avea o curba lina si reflecta cerul care incepuse sa se lumineze(..)
Tot timpul am fost inconjurat de aceasta unduire alba.
Colorat de aerul zorilor ,ciobul,care inca mai avea urme de sange pe margine era aproape transparent.
Era un albastru nemarginit,aproape transparent.M-am ridicat si ,indreptandu-ma catre casa,mi-am zis ca vreau sa devin ca bucata de sticla.Ca vreau sa se reflecte in mine unduirea lina si alba.Ca vreau sa arat si celorlalti acea curba blanda.''
Ryu Murakami-Albastru nemarginit ,aproape transparent
3 comentarii:
genial!
bah...mie imi place. Incepi sa devi ft profunda. - altii nu dadeau imp acestui pasaj. Incearca sa scri ceva ascultand andre rieu -hava naguila si apoi tot andre rieu - the second waltz.
Si incearca mai bine pe a doua sa pictezi ceva pornind de la poza afisata in post. Ced k iti iese. Initial credema k e una din picturile tale. Evident fa asta cand ai inspiratie.
nu sunt din targoviste, insa poate o sa avem ocazia sa ne intalnim in timpul scolii. as vrea sa ne cunostem:)
Trimiteți un comentariu